Georgiana Coşoveanu –o femeie” puternică şi luptătoare” cu o carieră uluitoare

Georgiana Coşoveanu este Director Executiv la Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului din anul 2005. Începând cu anul 2007 ocupă funcţia de  Research Scholar în calitate de Health Economist la Universitatea Berkeley din California, SUA.  Aria de specialitate profesională: finanţarea şi managementul serviciilor de sănătate, contractarea, negocierea şi rambursarea serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale, precum şi finanţarea internaţională, sisteme comparate de sănătate, negocierea acordurilor bilaterale de securitate socială şi pregătirea procesului de aderare a României la Uniunea Europeană în domeniul de expertiză a asigurărilor sociale de sănătate. A obţinut o bursă de studii în Washington DC, SUA şi a absolvit cu dublu Certificat atât de la Universitatea Georgetown – „Leadership în Sanatate”, cât şi de la Universitatea George Washington.   A participat la peste 50 de cursuri, seminarii, conferinţe naţionale şi internaţionale şi este membră a mai multor organizaţii internaţionale. Am cunoscut-o pe Georgiana cu ocazia Galei Studenţilor Români din Străinătate, eveniment la care a participat şi în urma căruia ne-a contactat. Să stai de vorbă cu ea este o plăcere deosebită. Carismatică şi entuziastă, determinată şi încrezătoare în şansele proprii şi în reuşită, vom descoperi împreună mai multe despre Georgiana în cele ce urmează.


Povestiţi-ne despre  traseul dumneavoastră academic şi experienţa profesională dobândită.

G.C: Am absolvit Relaţii Economice Internaţionale (REI), specializarea Economie Mondială la Academia de Studii Economice din Bucureşti în 1998. Dorinţa şi intenţiile mele erau să mă  perfecţionez la nivel internaţional în domeniu. Un an mai târziu, în 1999 am câştigat prin Ministerul Educaţiei Naţionale o bursă completă de studii postuniversitare la Universitatea Russian Peoples’ Friendship din Moscova, obţinând certificatul de specializare postuniversitară în Relaţii Economice Internaţionale.

Întoarsă în ţară, ca urmare a specializării în relaţii internaţionale, mi-am început activitatea profesională la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) în decembrie 1999. Iniţial m-am angajat pe postul de Consilier  superior la Departamentul Relaţii Internaţionale, apoi am promovat ca Şef Serviciu al Serviciului  Integrare Europeană şi ulterior am fost numită Director al Departamentului Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană, atunci când cele două s-au unit. Prin cunoştinţele teoretice dobândite şi puse în practică la CNAS pe diversele trepte ale dezvoltării profesionale, am contribuit efectiv la negocierea acordurilor bilaterale de securitate socială cu statele membre ale Uniunii Europene, respectiv aplicarea acestora şi a acordurilor internaţionale în domeniul sănătăţii.  De asemenea, am participat la elaborarea rapoartelor de monitorizare în cadrul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, am fost coordonatorul echipei de lucru la nivel CNAS pentru elaborarea rapoartelor privind contribuţia CNAS la pregătirea Documentelor de poziţie ale României pentru Capitolele de negocire cu Comisia Europeană (Libera circulaţie a persoanelor, Libera circulaţie a serviciilor,  Libera circulaţie a bunurilor, Politică socială şi Ocupaţie), precum şi a Raportului Naţional pentru progresele înregistrate de România la „capacitatea de asumare a obligaţiilor de Stat Membru al Uniunii Europene”.

În activitatea mea derulată la CNAS de aplicare a acquis-ului comunitar la nivel naţional, am constatat că aveam nevoie de cunoştinţe în domeniul juridic, motiv pentru care am urmat cursuri postuniversitare la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, obţinând Diplomă în drept în anul 2002.

Activitatea depusă la CNAS mi-a deschis noi orizonturi. În dorinţa de a aprofunda domeniul serviciilor de sănătate, a asigurărilor sociale de sănătate la nivel internaţional, am simţit nevoia unor noi provocări. Aşa se face că în 2003 am obţinut o bursă completă de studii acordată de Universitatea Georgetown (Centrul  pentru Dezvoltare Educaţională Internaţională), prin Programul de Burse pentru Europa Centrală şi de Est  (ECESP România) finanţată de USAID, la Universitatea George Washington în Washington D.C., SUA. Astfel, în perioada 2003-2004 am fost Visiting Scholar la Universitatea George Washington, Şcoala de Sănătate Publică şi Servicii de Sănătate, Departamentul de Sănătate Mondială din Washington DC, SUA. Am absolvit în 2004 cu dublu certificat atât de la Universitatea Georgetown (GU), cât şi de la Universitatea George Washington (GWU) programul internaţional „Leadership for Health”. Teza mea de absolvire a fost despre “Perspectiva comerţului internaţional în servicii de sănătate”.

După un an de studiu şi viaţă în Statele Unite ale Americii, m-am întors în România la aceeaşi instituţie, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pe postul de Consilier superior la Departamentul Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană. Simţeam nevoia să pot aplica toate cunoştinţele dobândite. Şansa   mi-a surâs atunci când în 2005 s-a eliberat un post de conducere la Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (CAS MTCT). Astfel, prin concurs, am ajuns Director executiv la vârsta de 30 de ani. Am avut parte de sprijin, precum şi de încredere asupra felului în care mi-am organizat munca şi am aplicat tot ceea ce am învăţat din experienţa studiilor internaţionale.

În anul 2005 am colaborat cu Comisia de Acţiune Euro-Atlantică a Centrului de Studii Internaţionale şi Strategice din Washington DC în parteneriat cu Johns Hopkins Bloomberg în calitate de expert şi coordonator român în proiectul privind Modernizarea Serviciilor de Sănătate în Europa Centrală şi de Est-România. În anul 2006 am fost numită de către Primul Ministru al României Consilier tehnic guvernamental în cadrul delegaţiei guvernamentale a României pentru participarea la lucrările celei de a 94-a sesiuni a Conferinţei Internaţionale a Muncii – maritimă organizată la sediu ONU de la Geneva. Complementar activităţii mele profesionale, din 2007 până în prezent sunt research scholar la Universitatea din California, Berkeley, SUA în calitate de health economist în Programul “Training pe domeniul finanţării şi serviciilor de sănătate mintală în ţările din Europa Centrală şi de Est” în colaborare cu Universitatea Charles din Praga.  În anul 2008 mi-am diversificat background-ul educaţional cu Diplomă de master în Instituţii şi Managementul Programelor Europene la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti. În ceea ce priveşte apartenenţa la organisme profesionale, în primul rând sunt bucuroasă să fiu membru al Ligii Studenţilor Români în Străinătate, membru al Asociaţiei Absolvenţilor ECESP (Programul de Burse pentru Europa Centrală şi de Est) ai Universităţii Georgetown din România. De asemenea sunt membru al Asociaţiei Internaţionale a Economiei în Sănătate (iHEA), membru al Societăţii Liderilor  în Sănătate Internaţională (SOIHL) din San Francisco, SUA, membru al Asociaţiei de Psihiatrie Socială din România, membru al Asociaţiei Americane de Sănătate Publică (APHA) din Washington DC, SUA (2003-2009), membru al Asociaţiei Naţiunilor Unite de pe lângă Capitala Naţiunilor (UNA-NCA) din Washington DC, SUA (2003-2009).

Ca o încununare a activităţii mele, am fost onorată să primesc o diplomă de atestare a faptului că am fost  înscrisă în Enciclopedia Personalităţilor din România în anul 2007, enciclopedie editată de Hübners International Business Who is Who Corp. şi Who is Who fuer Personenenzyklopaedien AG, Elvetia.

De ce aţi ales să studiaţi în străinătate?

G.C : Activitatea depusă în relaţii internaţionale la CNAS cu consecinţe la nivel european mi-a deschis noi orizonturi. În dorinţa de a aprofundă domeniul serviciilor de sănătate, a asigurărilor sociale de sănătate la nivel internaţional, am simţit nevoia unor noi provocări de a studia în străinătate şi de a aplica pentru o bursă completă de studii. CNAS s-a înfiinţat în 1999, iar în 2002, în România nu existau încă programe de specializare pe această temă. Am început să mă documentez, m-am înscris pe un site şi primeam newslettere despre diferite burse acordate pe domeniul solicitat.

Iniţial, în anul 2002 am aplicat la Universitatea Bocconi din Milano pentru un Master în Managementul internaţional al îngrijirilor de sănătate, economie şi politici. Mi-au oferit o bursă parţială de studii pentru costurile de şcolarizare, iar eu trebuia să dovedesc până la începutul masterului că am posibilitatea să acopăr costurile pentru transport, cazare, existenţă în valoare de 11.000 Euro. Căutând sponsorizare pentru această sumă, am avut şansa să aflu despre ECESP (Programul de Burse pentru Europa Centrală şi de Est) România al Universităţii Georgetown, finanţată de USAID. Mi-au spus că nu oferă bursa pentru şcolarizare în Europa şi că pot să candidez la ei. Universităţile din SUA au programe foarte bune pentru studenţi internaţionali. Mi-am depus dosarul cu 3 recomandări cerute, am trecut mai multe interviuri şi am câştigat. Bursa completă a cuprins cheltuieli de transport, diurna ce acoperea costuri de cazare şi existenţa şi o sumă semestrială alocată pentru cumpărarea cărţilor necesare. Pentru mine a fost fabulos să urmez cursurile unor profesori faimoşi la nivel internaţional, ale căror cărţi le citisem înainte sau ale căror discursuri le urmărisem cu interes la conferinţe internaţionale. Cu monitorizarea şi îndrumarea didactică atât a unui profesor de la GU, cât şi GWU, am avut ocazia să aleg cursurile pe care le doream şi care se potriveam profilului meu, cursuri care în România nu existau în acea perioadă. De asemenea, ca student, în Washington DC aveam acces, mă înscriam şi participam gratuit la multe workshop-uri şi conferinţe organizate de Banca Mondială, IFC, Fondul Monetar Internaţional, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi alte organisme sau ONG-uri. Pot spune acum că setea de cunoaşterea era mare şi am încercat să profit din plin de toate oportunităţile care se ofereau ca student în capitala Statelor Unite ale Americii. A fost o experienţă extraordinară atât profesională, cât şi personală.

Ce sfaturi le daţi studenţilor care aleg să plece la studii în străinătate?

G.C: Eu pot confirma deschiderea, viziunea globală şi oportunitățile financiare, logistice, sociale oferite de universitățile din SUA.  Din propria mea experienţă, îi încurajez să aplice pe toți tinerii care doresc să studieze într-un mediu academic faimos la nivel  internaţional. Trebuie dorinţă, informare, perseverenţă, ambiție, putere de muncă, un dosar bine pus la punct şi poate, o fărâmă de noroc. Sunt sigură că există șanse reale, un exemplu sunt chiar eu. În plus, acum sunt mult mai multe posibilități, mijloace de informare şi implicit, șanse de reuşită mult mai mari. Liga Studenților Români din Străinătate este un instrument extraordinar şi chiar oferă sprijin util în acest sens .

Trebuie știut însă, că pentru a absolvi un program de studiu în SUA, nu este chiar atât de simplu. Ești student internaţional, toată lumea este egală, indiferent din ce colţ al lumii ai venit. Nivelul este foarte ridicat. E nevoie de multă seriozitate, motivație, responsabilitate, muncă şi ore de studiu. În plus, dacă ai primit bursa completă, ești monitorizat şi evaluat permanent, ce rezultate ai şi ce note/calificative primești. Şi trebuie să fim cei mai buni!

Din punctul dumneavoastră de vedere, care sunt diferenţele  între sistemul educaţional din România şi cele din ţările în care aţi studiat?

G.C: Consider că au fost și mai sunt încă diferențe destul de mari. La începutul cursului primești calendarul pe semestru cu subiectele de studiu, cărțile de citit și documentat pentru fiecare întâlnire, știi exact când ai de predat un referat sau când ai un examen, astfel încât poți să-ți organizezi timpul foarte bine. Mă bucur să  aflu că s-a început și în România aceste proceduri de către unii profesori cu experiență internațională.  Există o rețea intranet și cu o parolă accesezi pe internet cursurile cu toate detaliile și informațiile necesare. Profesorii universitari nu  dictează cursurile, acestea sunt discutate și sunt prezentate uneori în Powerpoint. La cursuri este importantă și notată atât prezența, cât și participarea.  Studentului i se oferă încredere, are libertatea să-și spună parearea, indiferent de cum este aceasta. Nimeni nu râde dacă ai spus o tâmpenie. În plus, la sfârșitul semestrului, profesorul este evaluat de către studenți prin completarea unui chestionar de către fiecare.

Sunt diferențe de mentalitate. Eu țin minte când eram studentă, era foarte greu să iei legătura cu un profesor. În SUA, dacă ai neclarități de orice natură, poți foarte ușor să abordezi direct profesorul titular de curs, la birou, prin email sau telefon. Am fost surprinsă când un profesor pe care l-am contactat telefonic, să mă sune personal înapoi, după ce ce i-am lăsat un mesaj pe robot pentru că nu era disponibil. Eu nu știu în România dacă în prezent profesorii universitari procedează așa.

Însă, cu toate acestea, consider că învățământul din România este performant. Dovada este faptul că sunt admiși în străinătate elevi sau studenți români care au la bază cunoștințele pe care le-au acumulat în școala generală, liceu sau facultate, după caz, de la profesorii noștri români de valoare, dedicați sistemul educațional de calitate.

De ce aţi ales să reveniţi în România după finalizarea studiilor?

G.C: Pe de o parte, viza de studiu pentru America pe care am obținut-o impunea, deși am avut colege care au rămas și și-au găsit repede de lucru acolo. Poate sună ciudat, m-am întors foarte optimistă și dornică de a implementa ceea ce am acumulat prin studiul meu în Statele Unite ale Americii. Împreună cu unii din colegii mei români din program, sub călăuza Prof. Dr. Eliot Sorel, profesor de la GWU, american de origine română, ne-am creionat idei practice pe care să încercam să le aplicăm în România și să contribuim permanent la dezvoltarea sistemului român de servicii de sănătate. Mereu gândesc pozitiv și simțeam că e nevoie de tineri ca noi.  Sper însă, în timp, să fie mult mai mulți cei care se întorc acasă. În plus, mi-am dezvoltat un portofoliu de contacte internaționale, atât profesioniști în domeniul sănătății (și nu numai), cât și prieteni pe întreg mapamondul. Un exemplu, este ca, urmare a acestor conexiuni, acum sunt Research scholar la Universitatea California, Berkeley , una dintre cele mai prestigioase universități din lume.

Pe de altă parte am avut motive personale. Îmi iubesc mult familia mea, am crescut în spiritul acesta, de a fi împreună. În țară aveam un prieten care mă aștepta și ne-am căsătorit. Suntem o familie frumoasă de aproape șapte ani și sunt mândră că acum sunt mamă, avem un fiu de 1 an și patru luni. Nu regeret nici o clipă decizia mea.

Ne puteţi vorbi despre experienţa dumneavoastră în sectorul public românesc?

G.C: Consider că de aproape 11 ani am avut o experiență bogată ca funcționar public, angajat în sectorul public. Pentru că vorbesc engleză, germană și spaniolă mi s-au deschis multe oportunități atât la CNAS, cât și CAS MTCT de a lucra la nivel internațional prin cooperarea cu instituții omoloage, sau cu cele competente în domeniu. Bineînțeles că am dezvoltat relații și cu celelalte case de asigurări de sănătate județene, deoarece furnizorii noștri  de servicii medicale sunt distribuiți la nivel național.

În funcția mea de top management, ca director executiv la CAS MTCT conduc din 2005 un departament de 21 de angajați, de diferite vârste și medii sociale. Pot spune că sunt un tânăr profesionist norocos, pentru că am avut o șefă extraordinară, dna Gabriela Ion, care a crezut în mine, m-a înțeles și m-a spijinit.

Am avut astfel șansa să aplic cunoștințele mele teoretice, practice, precum și calitățile și aptitudinele mele manageriale, de leadership, mobilizare a resurselor, comunicare, lucru în echipă.  Sper că am dat dovadă de profesionalism, sîrguință, eficiență și eficacitate în muncă prin rezultatele obținute.

Principalele mele realizări sunt creșterea cu 72% a numărului de furnizori, care oferă servicii medicale de calitate asiguraților noștri la nivel național și dezvoltarea unei comunicări eficiente, transparente cu aceștia; creșterea bugetului pentru servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale cu 27% printr-o fundamentare reală a necesităților în funcție de consum; implementarea și dezvoltarea cu succes a unui program informatic care să ușureze activitatea angajaților CAS MTCT și să furnizeze toate rapoartele necesare; dezvoltarea cu succes a bazei de date electronice referitoare la furnizorii aflați în relații contractuale cu CAS MTCT, contracte, facturi, consum etc. ; elaborarea, adaptarea și dezvoltarea cu succes a unor tabele matematice , economice  pentru alocarea eficientă și eficace a resurselor financiare; regularizarea lunară, trimestrială, anuală; rambursarea, în funcție de legislația în vigoare (cu modificări permanente) pentru acordarea serviciilor medicale, medicamente și dispozitive medicale la standardele cele mai înalte.Eu consider că am reușit să clădesc o echipă unită și muncitoare, să aducem împreună cu ceilalți colegi bune rezultate la nivelul instituției cu implicații la nivelul sistemului de asigurări sociale de sănătate din România.

După o perioadă petrecută în ţară, şi având în vedere situaţia economică, politică şi socială din România actuală, care consideraţi că sunt perspectivele de carieră ale absolvenţilor?

În primul rând trebuie să existe dorința de a-și dezvolta o carieră profesională. Din punctul meu de vedere, perspective sunt, însă e bine să se înțeleagă că nu se poate să obții totul imediat după absolvire.  Mă refer la un salariu foarte mare și la alte beneficii. Ar fi bine ca fiecare student să-și înceapă activitatea, fie ea și voluntară încă din facultate, să se implice în toate acțiunile studențești. Acestea contribuie la dezvoltarea fiecăruia și capacitatea de a se autodepăși continuu. Trebuie să aibă ambiție, să se informeze permanent, să-și caute un mentor (profesor, șef, rudă, prieten) care  să-l ghideze în drumul efemer pe care îl începe în viață. Poate că mai există așa numitele pile, însă consider că o recomandare din partea unui profesionist este oricând luată în considerare.Cu siguranță perspectivele de dezvoltare cresc în timp, dacă demonstrează profesionalism, își aduc aportul la atingerea obiectivelor companiei și contribuie la succesul general al acesteia.

Care este imaginea României privită prin  „ochiul critic” al altor ţări?

G.C: Depinde de către cine. Colegii mei de la GWU au aflat de la mine și colegii mei români despre țara mea. Realitatea este că unii români care trăiesc acolo vorbesc frumos și promovează România, alții spun ce greu este și transmit mesaje nu tocmai favorabile. Părerea mea e că România e bine văzută de către oricine vrea să o descopere.

Mi-a făcut deosebită plăcere să particip la diferite evenimente culturale, de promovare organizate de  Ambasada  României în SUA la Washington DC. Mă bucur să afirm că am observat mulți prieteni americani sau din alte țări care erau dornici să cunoască și să afle cât mai multe despre țara noastră. M-a surprins să aflu că sunt mulți străini care promovează România prin diferite mijloace. Excelența Sa, Jim Rosapepe, fostul Ambasador al SUA la București, este un promotor și un exemplu extraordinar.

De asemenea, atunci când eram studentă la GWU, am fost onorată să particip la ceremonia de acordare a  „Medaliei de onoare a Președintelui GWU”, Excelenței Sale, președintele României, Ion Iliescu.  Excelența Sa, a expus apoi la Universitatea George Washington lucrarea cu titlul “Traseul României spre modernitate. Transformări interne și contribuții la securitatea internațională în contextul integrării transatlantice și a globalizarii”. Eu nu sunt implicată politic, dar trebuie să vă mărturisesc că am fost foarte mândră că sunt româncă.

Ce le-aţi recomanda studenţilor care doresc să se întoarcă în ţară?

G.C: Studenților români le-aș recomanda să se promoveze personal. Să aibă tăria să bată la uși, să se prezinte, pentru că altfel nimeni nu îți deschide. Trebuie să persevereze și să fie sensibil la tot ceea ce e nou și să aibă șansa de a întâlni pe cineva care să le acorde încrederea necesară. Este greu, dar nu imposibil. Adaptarea este mai dificilă la început, însă dacă există permanentă informare, dorință, voință, optimism și pozitivism, cu siguranță se vor regăsi și împlini personal și profesional.

Aveți o deviză sau un motto care v-a ghidat în viață? Sau poate o întâmplare decisivă ce v-a dat  puterea de a privi înainte,  dincolo de obstacole?

G.C: Gândire pozitivă, optimism, zâmbetul pe buze în fiecare clipă, indiferent de stare. Sunt puternică și luptătoare. Toate acestea m-au ajutat mult în viață.

“Leadership is best viewed through the eyes of the follower.” , Tom Schulte, CEO Recalibrate Professional Development

„Viata poate fi înțeleasă numai privind înapoi, dar trebuie trăită privind inainte”, Kirkegaard

„Tinerețea e timpul de a învăța înțelepciunea, bătrânețea e timpul de a o aplica”. Jean Jacques Rousseau

This entry was posted in Romani de Elita in Lume, Romani de Elita Intorsi in Romania and tagged , , . Bookmark the permalink.

One Response to Georgiana Coşoveanu –o femeie” puternică şi luptătoare” cu o carieră uluitoare

  1. Alina says:

    Astfel de oameni, mă fac să mă simt mândră că sunt român!

    Felicitări!

Leave a Reply